RĂZBOI în Ucraina, ziua 778: Atac rusesc cu rachete asupra infrastructurii critice din Kiev, Harkov, Liov și Zaporojie

Zeci de rachete şi drone ruseşti au lovit joi instalaţii energetice ucrainene din cinci regiuni, într-un atac major care sporeşte presiunea asupra sistemului energetic aflat şi-aşa în dificultate, în timp ce rezervele de apărare aeriană ale Ucrainei se diminuează, relatează Reuters şi Ukrainskaia Pravda.

Loviturile au avariat instalaţii începând din regiunea Liov, la graniţa cu Polonia, până în regiunea nord-estică Harkov, unde a fost întreruptă energia electrică pentru 200.000 de persoane, a declarat un consilier prezidenţial.

„Avem nevoie de apărare aeriană şi de un alt tip de sprijin în domeniul apărării, nu de discuţii lungi şi cu ochii închişi”, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski pe aplicaţia de mesagerie Telegram.

Apelurile Kievului pentru furnizarea urgentă de apărare aeriană din partea Occidentului au devenit din ce în ce mai disperate de când Rusia şi-a reluat luna trecută atacurile aeriene cu rază lungă de acţiune asupra sistemului energetic ucrainean. Atacurile, care au lovit centrale termice şi hidroelectrice, au stârnit temeri cu privire la rezistenţa unui sistem energetic care a fost afectat deja de o campanie aeriană rusă în prima iarnă a războiului, conform News.ro.

Comandantul forţelor aeriene ucrainene a declarat că apărarea aeriană a doborât 18 dintre rachetele trase de rusşi şi 39 de drone. În atac au fost folosite 82 de rachete şi drone în total, a precizat armata.

La Mîkolaiv, în sudul Ucrainei, atacurile ruseşti au intervenit în plină zi şi au omorât 4 persoane, alte 5 fiind rănite, potrivit unui bilanţ provizoriu furnizat de autorităţile locale. Au fost lovite clădiri rezidenţiale şi maşini. De asemenea, au fost raportate pagube la instalaţiile industriale.

Președintele României, Klaus Iohannis, s-a întâlnit, joi, cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în marja participării la summitul Inițiativei Celor Trei Mări, care are loc la Vilnius, în Lituania.

Nu era cunoscută această întâlnire dintre președinții României și Ucrainei.

Președintele Klaus Iohannis participă joi, la Vilnius – Lituania, la cea de-a noua ediție a Summitului Inițiativei celor Trei Mări (I3M). El va pleda pentru îmbunătățirea conectivității strategice regionale pe axa Nord-Sud.

Administrația Prezidențială a transmis că președintele României va aborda, la acest Summit, perspectiva stimulării conectivității cu Ucraina și Republica Moldova, ambele fiind state participante asociate ale Inițiativei, ca urmare a deciziilor luate la Summitul de la București.

Președintele României a găzduit, în septembrie 2023, precedenta ediție a Summitului I3M, scrie Mediafax.

Forțele speciale au ucis două persoane într-un schimb de focuri la periferia orașului rus Nalchik, a anunțat Comitetul Național Antiterorist din Rusia.

Bărbații înarmați erau suspectați că plănuiau un atac terorist, a precizat comitetul rus.

La acest moment nu există detalii despre ceea ce se crede că plănuiau suspecții.

Schimbul de focuri a avut loc pe fondul preocupărilor sporite în materie de securitate după atacul terorist de luna trecută asupra unei săli de concerte din Moscova, în urma căruia 145 de persoane au fost ucise.

O filială a Statului Islamic a revendicat responsabilitatea pentru atac.

Kabardino-Balkaria, unde a avut loc schimbul de focuri de armă, se află în regiunea Caucazului de Nord, unde extremismul islamic se manifestă de zeci de ani, potrivit SkyNews.

Forțele rusești au efectuat cel puțin 10 atacuri în cursul nopții împotriva „infrastructurii critice” în Kiev, Harkov, Liov și Zaporojie.

„Inamicul atacă din nou infrastructura noastră energetică! Au fost atacate instalațiile de generare și sistemele de transport din regiunile Harkov, Zaporojie, Lviv și Kiev”, a scris Ministrul ucrainean al Energiei, Herman Galushchenko, pe Facebook ,potrivit Pravda.ua.

In the Kyiv region, Ukrainian air defense wasn’t able to prevent a strike on critical infrastructure such as the Trypilska power station, located south of the capital. One of the largest power generating facilities in the region which is also supplying the Cherkasy and Zhytomyr… pic.twitter.com/kdxzgQphkm

— NOELREPORTS 🇪🇺 🇺🇦 (@NOELreports) April 11, 2024

„Rușii au efectuat cel puțin 10 lovituri împotriva infrastructurii esențiale din orașul Harkov și regiunea sa”, a relatat Oleg Sinegubov pe rețeaua de socializare Telegram.

Burning people screaming for help from under rubble is just another night in Kharkiv as Russian missile massacres are now non-stop.pic.twitter.com/TPfLH8snFH

— Jay in Kyiv (@JayinKyiv) April 11, 2024

Potrivit primarului din Harkov, Igor Terejov, armata rusă a folosit „rachete” pentru a lovi al doilea cel mai populat oraș din Ucraina.

Atacul rusesc asupra regiunii ucrainene Harkov, din estul țării, a întrerupt joi energia electrică pentru peste 200.000 de consumatori, a anunțat pe Telegram Oleksi Kuleba, adjunctul șefului biroului președintelui ucrainean, citat de Reuters.

Forțele aeriene ucrainene au indicat anterior pe aceeași rețea de socializare că aproximativ nouă bombardiere strategice rusești Tu-95MS se află în aer și sunt suspectate că se pregătesc să lanseze rachete spre Ucraina.

„Judecând după ceea ce vizează agresorul rus, sunt posibile probleme cu aprovizionarea cu energie în Harkov. Metroul va fi închis în următoarele ore, așa că planificați-vă călătoria în consecință”, a scris Terekhov pe rețeaua de socializare joi dimineață.

Guvernatorul regional a declarat joi dimineață că se iau măsuri pentru a face față întreruperilor de energie electrică.

În regiunea sudică Zaporojie, guvernatorul Ivan Fedorov a anunțat că țara se află în stare de alertă aeriană.

Autoritățile ucrainene au raportat joi dimineață explozii în regiunile de nord-est, sud și vest ale țării, în cursul unui nou val de atacuri cu rachete rusești care au avariat instalațiile rețelei electrice ucrainene.

Guvernul german a adoptat miercuri un pachet de măsuri pentru a susține reconstrucția Ucrainei, oferind facilități de creditare pentru IMM-urile (întreprinderi mici și mijlocii) ucrainene și garantând investițiile întreprinderilor germane în această țară, relatează AFP.

Într-un comunicat comun, ministerele germane ale Economiei și Dezvoltării au subliniat că aceste măsuri sunt o „contribuție la conferința internațională pentru reconstrucția Ucrainei”, programată pentru 11 și 12 iunie la Berlin, la invitația cancelarului german Olaf Scholz și a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Ministrul Dezvoltării, Svenja Schulze, a declarat că „Pentru a supraviețui acestui război, Ucraina are nevoie de mai multe lucruri, nu doar de arme. Este important ca economia să continue să funcționeze și ca țara să-și poată finanța reconstrucția.”

Berlinul a anunțat planurile de a crea, împreună cu guvernul ucrainean, o instituție după modelul băncii publice germane KfW, care să susțină reconstrucția economiei ucrainene, similar cu modelul aplicat pentru Germania Occidentală după cel de-al Doilea Război Mondial și pentru modernizarea economiei fostei RDG după reunificare.

Fondul de dezvoltare a întreprinderilor ucrainene (Business Development Fund sau BDF), creat în 1999 de Ucraina și KfW, va juca un rol central în acest proiect, oferind deja sprijin pentru numeroase IMM-uri ucrainene.

În ciuda războiului, circa 40.000 de IMM-uri au continuat să existe în Ucraina după invadarea țării de către Rusia în februarie 2022. BDF a sprijinit în special exploatările agricole să demineze câmpurile pentru a continua cultivarea acestora.

Costul reconstrucției Ucrainei este estimat la aproximativ 486 miliarde de dolari de către Banca Mondială, dar această sumă ar putea să se modifice în funcție de evoluția războiului.